Miscarea de revolutie si inclinarea axei Pamintului fata de planul orbitei, precum si schimbarea unghiului de incidenta al rezelor solare determina variatia cantitatii de radiatie solara, a duratei zilei s.a. In consecinta, in zona climatica temperata, inclusiv pe teritoriulRepublicii Moldova, se evidintiaza patru anotimpuri.
Tabel. Unii indicatori ai anotimpurilor.
| Anotimpurile | Temperatura medie diurnal a aerului | Data medie de incepere | Durata medie (zile) | |
| Toamna | De la 15 °C pina la 0 °C | N | 12.09-13.09 | 75 |
| S | 22.09-23.09 | 80 | ||
| Iarna | Sub 0 °C | N | 27.11-28.11 | 103 |
| S | 11.12-13.12 | 78 | ||
| Primavara | De la 0 °C pina la 15 °C | N | 09.03-11.03 | 71 |
| S | 27.02-01.03 | 71 | ||
| Vara | N | 19.05-21.05 | 116 | |
| S | 08.05-10.05 | 136 | ||
1. Toamna este, poate, cel mai frumos anotimp in Moldova. Incepe cu treceerea temperaturii medii diurne a aerului sub 15 °C.
Prima jumatate a toamnei se caracterizeaza prin dominarea unei vremi anticiclonice senine, calme si insorite. In aceasta perioada se creaza conditii favorabile pentru coacerea culturilor tirzii si recoltarea acestora (vita-de-vie, porumbul, sfecla de zahar s.a.). De asemenea, se seamana cerealele de toamna (griul, orzul), care vegeteaza pina incepe iarna. Spre sfirsitul toamnei creste frecventa ciclonilor.
Uneori patrund mase de aer arctic, foarte rece, care provoaca scaderea temperaturii, inclusiv primele ingheturi. Ingheturi timpurii de toamna se inregistreaza la inceputul lunii ictombrie, iar in unii ani, chiar la sfirsitul lunii septembrie. Ele provoaca pagube apreciabile, afectind culturile agricole tirzii.
2. Iarna cuprinde perioada cind temperatura medie diurna coboara constant sub 0 °C. Temperaturile medii ale lunilor de iarna sint negative, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu o tempetarua medie de -4.7 °C in nord si -2.7 °C in sudur republicii. Adesea insa au loc invazii de mase de aer arctic sau temperat-continental din interiorul Asiei, vinturile respective fiind numite crivat. Acestea provoaca coborirea brusca a temperaturii aerului, pina la -20 °C, iar unele ierni si mai jos. In zilele foarte geroase, vremea are caracteristi aniciclonice: presiune atmosferica ridicata, cer senin fara precipitatii, vint slab.
Uneori, iarna, patrund cicloni dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, sau Marea Neagra, care schimba brusc vremea. Cerul este noros, cad precipitatii, vintul se intensifica, iar temperatura aerului creste, atingind valori pozitive. Avest fenomen de incalzire se numeste moina.
Iarna precipitatiile cad, de regula, sub forma de zapada, insa sint frecvente lapovita si ploile. Stratul de zapada este instabil. In sezonul rece al anului se manifesta fenomeme meteorologice de risc ca poleiul, chiciura, ceata.
3. Primavara se stabileste dupa trecerea constanta a temperaturii medii diurne a aerului peste 0 °C si este anotimpul cu cea mai scurta durata.
In aceasta perioada cresc treptat cantitatea radiatiei solare si temperatura aerului depaseste 5 °C, creind conditii favorabile pentru semantaul cerealelor timpurii de primavara (griu, orz) urmate apoi de sfecla-de-zahar, cartof s.a. Catre mijlocul lunii aprilie incepe vegetatia activa a vitei-de-vie, a pomulor fructiferi, precum si a padurilor.
Primavara vremea este instabila, deseori cu vinturi puternice. Uneori patrund mase de aer arctic, care provoaca scaderea brusca a temperatiroo si ingheturi tirzii.
4. Vara este anotimpul cu cea mai mare durata si incadreaza perioada cind temperatura medie diurna depaseste constant 15 °C. Cresterea cantitatii de radiatie solara duce la cresterea temperaturii aerului.
Vara cade cea mai mare cantitate de precipitatii atmosferice — in medie de la 150 mm in partea de sud pina la 210 mm cea de nord a tarii. Precipitatiile cad, de regula sub forma de averse (ploi torentiale), insotite de descarcari electrice si vinturi puternice, iar uneori si grindina. Totusi vara se caracterizeaza prin insuficienta de precipitatii atmosferice, din cauza evoporarii intense. Stabilirea vremii anticiclonice, insotita de patrunderea aerului continental (temperaturii sau tropical), provoaca perioade secetoase si foarte calde. Se manifasta frecvent seceta si suhoveiul. In medie, sint secetosi fiecare al treilea an in sudul republicii si fiecare al cincilea in nord. In ultima perioada, cele mai puternice secete au avut loc in anii 1994, 2000, 2007.
Astfel, clima Republicii Moldova se carecterizeaza prin succesiunea celor patru anotimpuri, generind o ritmicitate anuala a proceselor si fenomelor naturale, in special a vegetatiei si lumii animale. Aceasta ritmicitate influenteaza, de asemenea, traiul si activitatile omului, indeosebi agricultura, transporturile, constructiile, si sectorul energetic.
